SCHIMBAREA LA FATA

²⁸ Cam la opt zile după cuvintele acestea, Isus a luat cu El pe Petra, pe
Ioan şi pe Iacov, şi S-a suit pe munte să Se roage.

²⁹ Pe când Se ragă, I s-a schimbat înfăţişarea feţei, şi îmbrăcămintea I s-a
făcut albă strălucitoare.

³⁰ Şi iată că stăteau de vorbă cu El doi bărbaţi: erau Moise şi Ilie,
care se arătaseră în slavă, şi vorbeau despre sfârşitul Lui, pe care avea

să-1 aibă în Ierusalim.

"30 ....

Petra şi tovarăşii lui erau îngreuiaţi de somn; dar, când s-au deşteptat bine, au văzut slava lui Isus, şi pe cei doi bărbaţi care stăteau împreună

cu El.

33 9

- In clipa când se despărţeau bărbaţii aceştia de Isus, Petru a zis lui Isus: „Invăţătorale, este bine să fim aici; să facem trei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise şi una pentru Ilie." Nu ştia ce spune.

³⁴ Pe când vorbea el astfel, a venit un nor, şi i-a acoperit cu umbra lui;
ucenicii s-au înspăimântat, când i-au văzut intrând în nor.

Şi din nor s-a auzit un glas, care zicea: „Acesta este Fiul Meu prea iubit: de El să ascultaţi."

36 ^

Când s-a auzit glasul acela, Isus a rămas singur. Ucenicii au tăcut şi n-au spus, în zilele acelea, nimănui nimic din cele ce văzuseră.

CUM SA URMAM PE ISUS

²³ Apoi a zis tuturor: „Dacă voieşte cineva să vma după Mine, să se
lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi, şi să Mă urmeze.

²⁴ Fiindcă oricine va voi să-şi scape viaţa, o va pierde; dar oricine îşi va
pierde viaţa pentru Mine, o va mântui.

25 Şi ce ar- folosi un om să câştige toată lumea, dacă s-ar prăpădi sau s-ar
pierde pe sine însuşi?

²⁶ Căci de oricine se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, se va ruşina
şi Fiul omului de el, când va veni în slava Sa şi a Tatălui şi a sfinţilor
îngeri.

²⁷ Adevărat vă spun, că sunt unii din cei ce stau aici, care nu vor gusta
moartea, până nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu

.

MARTURISIREA LUI PETRU

¹⁸ într-o zi, pe când Se ruga Isus singur deoparte, având cu El pe ucenicii
Lui, le-a pus întrebarea următoare: „Cine zic oamenii că sunt Eu?"

¹⁹ Ei I-au răspuns: „Unii zic că eşti Ioan Botezătorul; alţii zic că eşti Ilie;
alţii zic că a înviat un prooroc din cei din vechime."

²⁰ „Dar voi", i-a întrebat El, „cine ziceţi că sunt?" „Hristosul lui
Dumnezeu!" I-a răspuns Petru.

²¹ Isus le-a poruncit cu tărie să nu spună nimănui lucrai acesta.

²² Apoi a adăugat că Fiul omului trebuie să pătimească multe, să fre
tăgăduit de bătrâni, de preoţii cei mai de seamă şi de cărturari, să fre
omorât, şi a treia zi să învieze.

IMULTIREA PAINILOR

¹⁰ Apostolii, când s-au întors, au istorisit lui Isus tot ce făcuseră. El i-a
luat cu Sine, şi S-a dus la o parte, lângă o cetate, numită Betsaida.

¹¹ Noroadele au priceput lucrul acesta, şi au mers după El. Isus le-a
primit bine, le vorbea despre împărăţia lui Dumnezeu, şi vindeca pe cei
ce aveau trebuinţă de vindecare.

¹² Fiindcă ziua se pleca spre seară, cei doisprezece s-au apropiat, şi I-au
zis: „Dă drumul noroadelor, ca să se ducă în satele şi cătunele de
primprejur să găzduiască şi să-şi caute de ale mâncării; pentru că aici
suntem într-un loc pustiu."

¹³ Isus le-a zis: „Daţi-le voi să mănânce!" Dar ei au răspuns: „N-avem
decât cinci pâini şi doi peşti; afară numai dacă ne vom duce noi înşine
să cumpărăm merinde pentru tot norodul acesta."

¹⁴ Şi erau aproape cinci mii de bărbaţi. Isus a zis ucenicilor Săi:
„Puneţi-i să şadă jos în cete de câte cincizeci."

¹⁵ Aşa au şi făcut: i-au pus pe toţi să şadă jos.

¹⁶ Isus a luat cele cinci pâini şi cei doi peşti, Şi-a ridicat ochii spre cer,
şi le-a binecuvântat. Apoi le-a frânt, şi le-a dat ucenicilor să le împartă
norodului.

¹⁷ Au mâncat toţi, şi s-au săturat; şi au ridicat douăsprezece coşuri pline
cu fărămiturile rămase.

IRON NU STIE CE SA CREADA DESPRE ISUS

⁷ Cârmuitorul Irod a auzit vorbindu-se despre toate lucrurile săvârşite de Isus, şi sta în cumpănă, neştiind ce să creadă. Căci unii ziceau că a înviat Ioan din morţi;

⁸ alţii ziceau că s-a arătat Ilie; şi alţii ziceau că a înviat vreun prooroc din cei din vechime.

⁹ Dai Irod zicea: „Lui Ioan i-am tăiat capul; cine este oare acesta, despre care aud astfel de lucruri?" Şi căuta să-L vadă.

TRIMITEREA CELOR DOISPREZECE

Isus a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Săi, le-a dat putere şi stăpânire peste toţi dracii, şi să vindece boalele.

Apoi i-a trimis să propovăduiască împărăţia lui Dumnezeu, şi să tămăduiască pe cei bolnavi.

„Să nu luaţi nimic cu voi pe drum," le-a zis El; „nici toiag, nici traistă, nici pâine, nici bani, nici două haine.

In orice casă veţi intra, să rămâneţi acolo, până veţi pleca din locul acela.

Şi dacă nu vă vor primi oamenii, să ieşiţi din cetatea aceea, şi să scuturaţi praful de pe picioarele voastre, ca mărturie împotriva lor."

Ei au plecat, şi au mers din sat în sat, propovăduind Evanghelia, şi săvârşind pretutindeni tămăduiri.

INVIEREA FICEI LUI IAIR FEMEIA CU SCURGERE DE SANGE

⁴⁰ La întoarcere, Isus a fost primit cu bucurie de mulţime, căci toţi îl
aşteptau.

⁴^ Şi iată că a venit un om, numit Iair, care era fruntaş al sinagogii. El s-a aruncat la picioarele lui Isus, şi L-a rugat să vină până la el acasă;

⁴² pentru că avea o singură copilă de vreo doisprezece ani, care trăgea să
moară. Pe drum, Isus era îmbulzit de noroade.

⁴³ Şi era o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge; ea
îşi cheltuise toată averea cu doctorii, fără s-o fi putut vindeca vreunul.

⁴⁴ Ea s-a apropiat pe dinapoi, şi s-a atins de poala hainei lui Isus. îndată,
scurgerea de sânge s-a oprit.

⁴⁵ Şi Isus a zis: „Cine s-a atins de Mine?" Fiindcă toţi tăgăduiau, Petru
şi cei ce erau cu El, au zis: „învăţătonile, noroadele Te împresoară şi Te
îmbulzesc, şi mai întrebi:"Cine s-a atins de Mine?"

⁴⁶ Dar Isus a răspuns: „S-a atins cineva de Mine, căci am simţit că a ieşit
din Mine o putere."

⁴⁷ Femeia, când s-a văzut dată de gol, a venit tremurând, s-a aruncat jos
înaintea Lui, şi a spus în faţa întregului norod, din ce pricină se atinsese
de El, şi cum fusese vindecată numai decât.

⁴⁸ Isus i-a zis: „îndrăzneşte, fiică; credinţa ta te-a mântuit, du-te în
pace."

⁴⁹ Pe când vorbea El încă, vine unul din casa fruntaşului sinagogii, şi-i
spune: „Fiica ta a murit, nu mai supăra pe învăţătorul."

⁵° Dar Isus, când a auzit lucrul acesta, a zis fruntaşului sinagogii: „Nu te teme; crede numai, şi va fi tămăduită."

⁵¹ Când a ajuns la casa fruntaşului, n-a lăsat pe nici unul să intre
împreună cu El, decât pe Petru, pe Iacov, pe Ioan, pe tatăl şi mama fetei.

⁵² Toţi plângeau şi o boceau. Atunci Isus a zis: „Nu plângeţi; fetiţa n-a
murit, ci doarme."

⁵³ Ei îşi băteau joc de El, căci ştiau că murise.

⁵⁴ Dar El, după ce i-a scos pe toţi afară, a apucat-o de mână, şi a strigat
cu glas tare: „Fetiţo, scoală-te!"

Şi duhul ei s-a întors în ea, iar fata s-a sculat numaidecât. Isus a ooruncit să-i dea să mănânce.

⁶ Părinţii ei au rămas uimiţi. Isus le-a poruncit să nu spună numănui cele întâmplate.

VINDECAREA UNUI INDRACIT

Când a ieşit Isus la ţărm, L-a întâmpinat un om din cetate, stăpânit de
mai mulţi draci. De multă vreme nu se îmbrăca în haină, şi nu-şi avea
locuinţa într-o casă, ci în morminte.

Când a văzut pe Isus, a scos un strigăt ascuţit, a căzut jos înaintea Lui,
şi a zis cu glas tare: „Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului
Celui Prea înalt? Te rog nu mă chinui."

²⁹ Căci Isus poruncise duhului necurat să iasă din omul acela, pe care
pusese stăpânire de multă vreme; era păzit legat cu cătuşe la mâini şi cu
obezi la picioare, dar rupea legăturile, şi era gonit de dracul prin pustii.

³⁰ Isus l-a întrebat: „Cum îţi este numele?" „Legiune," a răspuns el;
pentru că intraseră mulţi draci în el.

³¹ Şi dracii rugau stăruitor pe Isus să nu le poruncească să se ducă în
Adânc.

³² Acolo pe munte, era o turmă mare de porci, care păşteau. Şi dracii au
rugat pe Isus să le dea voie să intre în ei. EI le-a dat voie.

³³ Dracii au ieşit din omul acela, au intrat în porci, şi turma s-a repezit
de pe râpă în lac, şi s-a înecat.

³⁴ Porcarii, când au văzut ce se întâmplase, au fugit şi au dat de veste în
cetate şi prin sate.

³⁵ Oamenii au ieşit să vadă cele întâmplate. Au venit la Isus, şi au găsit
pe omul din care ieşiseră dracii, şezând la picioarele lui Isus, îmbrăcat,
şi în toate minţile; şi i-a apucat frica.

³⁶ Cei ce văzuseră cele petrecute, le-au povestit cum fusese vindecat cel
stăpânit de draci.

³⁷ Tot norodul din ţinutul Gherghesenilor a rugat pe Isus să plece de la
ei, pentru că îi apucase o mare frică. Isus S-a suit într-o corabie, şi S-a
întors.

³⁸ Omul din care ieşiseră dracii, îl ruga să-i dea voie să rămână cu El.
Dar Isus l-a trimis acasă, şi i-a zis:

³⁹ „întoarce-te acasă, şi povesteşte tot ce ţi-a făcut Dumnezeu." El a
plecat, şi a vestit prin toată cetatea tot ce-i făcuse Isus.

POTOLIREA FURTUNII

Intr-una din zile, Isus S-a suit într-o corabie împreună cu ucenicii Lui. El le-a zis: „Haidem să trecem dincolo de lac." Şi au plecat.

Pe când vâsleau ei, Isus a adormit. Pe lac s-a stârnit un aşa vârtej de vânt, că se umplea corabia cu apă; şi erau în primejdie.

Au venit la El, L-au deşteptat, şi au zis: „Invăţătorule, învăţătorule, prerim." Isus S-a sculat, a certat vântul şi valurile înfuriate, care s-au notolit: şi s-a făcut linişte.

Apoi a zis ucenicilor Săi: „Unde vă este credinţa?" Plini de spaimă şi de mirare, ei au zis unii către alţii: „Cine este acesta de porunceşte chiar Şi vânturilor şi apei şi-L ascultă?"

MAMA SI FRATII LUI ISUS

¹⁹ Mama şi fraţii lui Isus au venit la El; dar nu puteau să-I vorbească, din pricina norodului.

⁰ Cineva I-a spus: „Mamă-Ta şi fraţii Tăi stau afară, şi vor să Te vadă." ²¹ Dar El, drept răspuns, a zis: „Mama Mea şi fraţii Mei sunt cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu, şi-1 împlinesc."

PILDA SEMANATORULUI

⁴ Când s-a strâns o gloată mare, şi a venit la El norod din felurite cetăţi, Isus a spus pilda aceasta:

⁵ „Semănătorul a ieşit să-şi semene sămânţa. Pe când semăna el, o parte din sămânţă a căzut lângă drum: a fost călcată în picioare, şi au mâncat-o păsările cerului.

° O altă parte a căzut pe stâncă; şi, cum a răsărit, s-a uscat, pentru că n-avea umezeală.

⁷ O altă parte a căzut în mijlocul spinilor: spinii au crescut împreună cu ea şi au înecat-o.

⁸ O altă parte a căzut pe pământ bun, şi a crescut, şi a făcut rod însutit." După ce a spus aceste lucruri, Isus a strigat: „Cine are urechi de auzit, să audă."

⁹ Ucenicii Lui L-au întrebat ce înţeles are pilda aceasta.

¹⁰ El le-a răspuns: „Vouă v-a fost dat să cunoaşteţi tainele împărăţiei lui
Dumnezeu, dar celorlalţi li se vorbeşte în pilde, ca „măcar că văd, să nu
vadă, şi măcar că aud, să nu înţeleagă."

¹¹ Iată ce înţeles are pilda aceasta: „Sămânţa, este Cuvântul lui
Dumnezeu.

¹² Cei închipuiţi în sămânţa căzută lângă drum, sunt cei ce a^ud; apoi
vine diavolul şi ia Cuvântul din inima lor, ca nu cumva să creadă, şi să
fie mântuiţi.

¹³ Cei închipuiţi în sămânţa căzută pe stâncă, sunt aceia care, când aud
Cuvântul, îl primesc cu bucurie; dar n-au rădăcină, ci cred până la o
vreme, iar când vine ispita, cad.

¹⁴ Sămânţa, care a căzut între spini, închipuieşte pe aceia care, după ce
au auzit Cuvântul, îşi văd de drum, şi-1 lasă să fie înăbuşit de grijile,
bogăţiile şi plăcerile vieţii acesteia, şi n-aduc rod care să ajungă la
coacere.

¹⁵ Sămânţa, care a căzut pe pământ bun, sunt aceia care, după ce au auzit
Cuvântul, îl ţin într-o inimă bună şi curată, şi fac rod în răbdare.

¹⁶ Nimeni, după ce a aprins o lumină, n-o acopere cu un vas, nici n-o
pune sub pat, ci o pune într-un sfeşnic, pentruca cei ce intră, să vadă
lumina.

¹⁷ Fiindcă nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nimic tăinuit,
care nu va fi cunoscut şi nu va veni la lumină.

¹⁸ Luaţi seama dar la felul cum ascultaţi; căci celui ce are, i se va da; dar
celui ce n-are, i se va lua şi ce i se pare că are."

FEMEIA PACATOASA

Un Fariseu a rugat pe Isus să mănânce la el. Isus a intrat în casa Fariseului, şi a şezut la masă.

³⁷ Şi iată că o femeie păcătoasă din cetate a aflat că El era la masă în casa Fariseului: a adus un vas de alabastru cu mir mirositor,

38

şi stătea înapoi lângă picioarele lui Isus şi plângea. Apoi a început să-I stropească picioarele cu lacrimile ei, şi să le şteargă cu părul capului ei; le săruta mult, şi le ungea cu mir.

³⁹ Când a văzut lucrul acesta, Fariseul, care-L poftise, şi-a zis: „Omul acesta, dacă ar fi un prooroc, ar şti cine şi ce fel de femeie este cea care se atinge de el: că este o păcătoasă."

Isus a luat cuvântul, şi i-a zis: „Simone, am să-ţi spun ceva." — „Spune, învăţătorule", I-a răspuns el. —

„Un cămătar avea doi datornici: unul îi era dator cu cinci sute de lei, iar celălalt cu cinzeci.

Fiindcă n-aveau cu ce plâiti, i-a iertat pe amândoi. Spune-Mi dar, care din ei îl va iubi mai mult?"

Simon I-a răspuns: „Socotesc că acela căruia i-a iertat mai mult." Isus i-a zis: „Drept ai judecat."

Apoi S-a întors spre femeie, şi a zis lui Simon: „Vezi tu pe femeia aceasta? Am intrat în casa tai, şi nu Mi-ai dat apă pentru spălat picioarele;

dar ea Mi-a stropit picioarele cu lacrimile ei, şi Mi le-a şters cu părul capului ei.

⁴⁵ Tu nu Mi-ai dat sărutare; dar ea, de când am intrat, n-a încetat să-Mi
sărute picioarele.

⁴⁶ Capul nu Mi l-ai uns cu untdelemn; dai- ea Mi-a uns picioarele cu mir.

⁴⁷ De aceea îţi spun: Păcatele ei, care sunt multe, sunt iertate; căci a iubit
mult. Dar cui i se iartă puţin, iubeşte puţin."

⁴⁸ Apoi a zis femeii: „Iertate îţi sunt păcatele!"

⁴⁹ Cei ce şedeau cu El la masă, au început să zică între ei: „Cine este
acesta de iartă chiar şi păcatele?"

⁵⁰ Dar Isus a zis femeii: „Credinţa ta te-a mântuit; du-te în pace."

MARTURIA LUI ISUS DESPRE IOAN

²⁴ După ce au plecat trimeşii lui Ioan, Isus a început să spună noroadelor
despre Ioan: „Ce aţi ieşit să vedeţi în pustie? O trestie clătinată de vânt?

²⁵ Atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată că cei
ce poartă haine moi şi cei ce trăiesc în desfătări, sunt în casele
împăraţilor.

²⁶ Atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un prooroc? Da, vă spun, şi mai mult
decât un prooroc.

²⁷ El este acela despre care este scris: „Iată, trimet pe solul Meu înaintea
Feţei Tale, care îţi va pregăti calea înaintea Ta."

²⁸ Vă spun că dintre cei născuţi din femei, nu este nici unul mai mare
decât Ioan Botezătorul. Totuşi, cel mai mic în împărăţia lui Dumnezeu,
este mai mare decât el.

²⁹ Şi tot norodul care l-a auzit, şi chiar vameşii au dat dreptate lui
Dumnezeu, primind botezul lui Ioan;

³⁰ dar Fariseii şi învăţătorii Legii au zădărnicit planul lui Dumnezeu
pentru ei, neprimind bote2:ul lui.

³¹ Cu cine voi asemăna dar pe oamenii din neamul acesta? Şi cu cine
seamănă ei?

³² Seamănă cu nişte copii, care stau în piaţă, şi strigă unii către alţii:
„V-am cântat din fluier, şi n-aţi jucat; v-am cântat de jale, şi n-aţi plâns."

14

³³ în adevăr, a venit Ioan Botezătorul, nici mâncând pâine, nici bând vin,
i ziceţi: „Are drac."

A venit Fiul omului, mâncând şi bând, şi ziceţi: „Iată un om mâncăcios şi băutor de vin, un prieten al vameşilor şi al păcătoşilor." ³⁵ Totuşi înţelepciunea a fost găsită dreaptă de toţi copiii ei."

TRIMISI LUI IOAN BOTEZATORUL

¹⁸ Ucenicii lui Ioan au dat de ştire învăţătorului lor despre toate aceste
lucruri,

¹⁹ Ioan a chemat pe doi dintre ucenicii săi, şi i-a trimis la Isus să-L
întrebe: „Tu eşti Acela care are să vină, sau să aşteptăm pe altul?"

²⁰ Aceştia, când s-au înfăţişat înaintea lui Isus, I-au zis: „Ioan
Botezătorul ne-a trimis la Tine să Te întrebăm: „Tu eşti Acela care are
să vină sau să aşteptăm pe altul?"

²¹ Chiar în clipa aceea, Isus a vindecat pe mulţi de boale, de chinuri, de
duhuri rele, şi multor orbi le-a dăruit vederea.

²² Şi, drept răspuns, le-a zis: „Duceţi-vă de spuneţi lui Ioan ce aţi văzut
şi auzit: orbii văd, şchiopii umblă, leproşii sunt curăţiţi, surzii aud,
morţii învie, şi săracilor li se propovăduieşte Evanghelia.

²³ Ferice de acela pentru care nu voi fi un prilej de poticnire."

INVIEREA FIULUI VADUVEI DIN NAIN

¹¹ în ziua următoare, Isus Se ducea într-o cetate numită Nain. împreună
cu El mergeau ucenicii Lui şi norod mult.

¹² Când S-a apropiat de poarta cetăţii, iată că duceau la groapă pe un
mort, singurul fiu al maicii lui, care era văduvă; şi cu ea erau o mulţime
de oameni din cetate.

¹³ Domnul, când a văzut-o, I s-a făcut milă de ea, şi i-a zis: „Nu plânge!"

¹⁴ Apoi S-a apropiat, şi S-a atins de raclă. Cei ce o duceau, s-au oprit. El
a zis: „Tinerelule, scoală-te, îţi spun!"

¹⁵ Mortul a şezut în capul oaselor, şi a început să vorbească. Isus l-a dat
înapoi maicii lui.

¹⁶ Toţi au fost cuprinşi de frică, slăveau pe Dumnezeu, şi ziceau: „Un
mare prooroc s-a ridicat între noi; şi Dumnezeu a cercetat pe poporul
Său."

¹⁷ Vestea aceasta despre Isus s-a răspândit în toată ludea şi prin toate
împrejurimile.