VINDECAREA ROBULUI UNUI SUTAS

¹ După ce a sfârşit de rostit toate aceste cuvântări înaintea norodului, care-L asculta, Isus a intrat în Capemaum.

² Un sutaş avea un rob la care ţinea foarte mult, şi care era bolnav pe moarte.

Fiindcă auzise vorbindu-se despre Isus, sutaşul a trimis la El pe nişte bătrâni ai Iudeilor, ca să-L roage să vină să vindece pe robul lui.

⁴ Aceştia au venit la Isus, L-au rugat cu tot dinadinsul, şi au zis: „Face

să-i faci acest bine;

5 • ■

căci iubeşte neamul nostru, şi el ne-a zidit sinagoga."

Isus a plecat cu ei; dar nu era departe de casă, când sutaşul a trimis la El pe nişte prieteni să-I spună: „Doamne, nu Te mai osteni atâta, pentru că nu sunt vrednic să intri sub acoperământul meu.

De aceea nici nu m-am socotit vrednic să vin eu însumi la Tine. Ci, zi o vorbă, şi robul meu va fi tămăduit.

Căci şi eu, care sunt sub stăpânirea altuia, am sub mine ostaşi. Şi zic unuia: „Du-te!" şi se duce; altuia: „Vino!" şi vine; şi robului meu: „Fă cutare lucru!" şi-1 face "

Când a auzit Isus aceste vorbe, S-a minunat de sutaş, S-a întors spre norodul, care mergea după El, şi a zis: „Vă spun că nici chiar în Israel n-am găsit o credinţă atât de mare."

¹⁰ Când s-au întors acasă, trimeşii au găsit sănătos pe robul care fusese
bolnav.