Au început să pândească pe Isus; şi au trimis nişte iscoditori, care se prefăceau că sunt neprihăniţi, ca să-L prindă cu vorba şi să-L dea pe mâna stăpânirii şi pe mâna puterii dregătorului.
Iscoditorii aceştia L-au întrebat: „Invăţătorule, ştim că vorbeşti şi înveţi pe oameni drept, şi că nu cauţi la faţa oamenilor, ci-i înVeţi calea lui Dumnezeu în adevăr. 23 Se cuvine să plătim bir Cezarului sau nu?"
Isus le-a priceput viclenia, şi le-a răspuns: „Pentru ce Mă ispitiţi?
24 Arătaţi-Mi un ban (Greceşte: dinar.). Al cui chip, şi ale cui slove sunt
scrise pe el?" „Ale Cezarului" au răspuns ei.
25 Atunci El le-a zis: „Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui
Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu."
26 Nu L-au putut prinde cu vorba înaintea norodului; ci, miraţi de
răspunsul Lui, au tăcut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu