PILDA VIERILOR

⁹ Apoi a început să spună norodului pilda aceasta: „Un om a sădit o vie a arendat-o unor vieri şi a plecat într-o altă ţară, pentru o vreme îndelungată.

¹⁰ La vremea rodinilor, a trimis la vieri un rob, ca să-i dea partea lui din
rodul viei. Vierii l-au bătut, şi l-au trimis înapoi cu mâinile goale.

A mai trimis un alt rob; ei l-au bătut şi pe acela, l-au batjocorit, şi l-au trimis înapoi cu mâinile goale.

¹² A mai trimis un al treilea rob; ei l-au rănit şi pe acela, şi l-au scos afară.

Stăpânul viei a zis: „Ce să fac? Am să trimet pe fiul meu prea iubit; poate că îl vor primi cu cinste."

Dar vierii, când l-au văzut, s-au sfătuit între ei, şi au zis: „Iată moştenitorul; veniţi să-1 ucidem, ca moştenirea să fie a noastră."

Şi l-au scos afară din vie, şi l-au omorât. Acum, ce le va face stăpânul viei?

¹ Va veni, va pierde pe vierii aceia, şi via o va da altora." Când au auzit ei cuvintele acestea, au zis: „Nicidecum!"

Dar Isus i-a privit drept în faţă, şi a zis: „Ce înseamnă cuvintele acestea, care au fost scrise: „Piatra, pe care au lepădat-o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului?

¹⁸ Oricine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea: şi pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera?"

Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau să pună mâna pe El, chiar în ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepuseră că Isus spusese pilda aceasta împotriva lor.